Vânzările cu amănuntul din România au scăzut cu 2,6% în septembrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. În timp ce celelalte economii din Europa Centrală și de Est înregistrează o creștere a consumului, gospodăriile din România resimt efectele inflației ridicate, ale scăderii salariilor reale și ale consolidării fiscale.
România evoluează în direcția opusă restului regiunii
Datele privind comerțul cu amănuntul din septembrie au evidențiat diferențe semnificative între economiile din Europa Centrală și de Est. În timp ce consumatorii din țările vecine își reiau treptat cumpărăturile, comerțul cu amănuntul din România continuă să scadă. În septembrie, volumul vânzărilor s-a redus cu 2,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând cel mai slab rezultat dintre cele cinci economii analizate.
Cea mai rapidă creștere a fost înregistrată în Slovacia, unde vânzările au avansat cu 5,5%. Au urmat Ungaria, cu 4,3%, Cehia, cu 4,1%, și Polonia, cu 3,3%. Astfel, România a rămas în urma Slovaciei cu peste opt puncte procentuale.
Diferența este evidentă și în comparație cu zona euro, unde vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,4% în ritm anual. În timp ce consumul european în ansamblu înregistrează cel puțin o creștere modestă, România evoluează în direcția opusă.
Nu este vorba despre o fluctuație izolată. În primele nouă luni ale anului 2026, volumul real al vânzărilor cu amănuntul din România, ajustat în funcție de sezonalitate și de numărul zilelor lucrătoare, s-a redus cu 4,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. O asemenea contracție arată că dificultățile cu care se confruntă gospodăriile românești au cauze economice mai profunde.
Inflația erodează veniturile. Românii își pierd puterea de cumpărare
Una dintre principalele cauze ale consumului slab este presiunea prelungită asupra veniturilor reale ale gospodăriilor. Deși salariile nominale din România continuă să crească, puterea lor de cumpărare scade sub impactul inflației ridicate. În august, salariul mediu net real a înregistrat o scădere anuală pentru a paisprezecea lună consecutivă.
Pentru gospodării, acest lucru înseamnă o realitate simplă. Chiar dacă suma înscrisă pe fluturașul de salariu este mai mare decât în urmă cu un an, după achitarea cheltuielilor obișnuite de trai rămân mai puțini bani pentru alte cumpărături.
Inflația ridicată nu afectează însă toți consumatorii în aceeași măsură. Impactul cel mai puternic este resimțit de gospodăriile cu venituri reduse, care alocă o parte semnificativă a bugetului pentru alimente, energie și locuință. Tocmai în aceste categorii posibilitățile de reducere a cheltuielilor sunt cele mai limitate.
Slăbiciunea consumului din România este confirmată și de structura vânzărilor cu amănuntul. În primele nouă luni ale anului, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 5,4%, cele de alimente, băuturi și tutun cu 4,0%, iar vânzările de carburanți cu 3,8%. Scăderea afectează astfel aproape întregul sector al comerțului cu amănuntul, nu doar produsele a căror achiziție poate fi amânată cu ușurință.
Consolidarea fiscală vine într-un moment dificil
Pe lângă inflație, politica bugetară reprezintă un alt obstacol important în calea redresării consumului. Eforturile de stabilizare a finanțelor publice prin majorarea taxelor și reducerea cheltuielilor au loc într-o perioadă în care gospodăriile se confruntă deja cu o deteriorare a puterii de cumpărare.
Consolidarea fiscală este importantă pentru stabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Efectele sale pe termen scurt asupra cererii interne pot fi însă considerabile. Majorarea impozitelor indirecte scumpește consumul, în timp ce reducerea cheltuielilor publice poate limita creșterea veniturilor unei părți a populației.
România se află astfel într-o situație complicată. Pe de o parte, trebuie să își consolideze finanțele publice, iar pe de altă parte, măsurile adoptate în acest scop pot slăbi și mai mult consumul, care reprezintă un motor important al creșterii economice.
Un alt risc îl constituie deteriorarea încrederii consumatorilor. Dacă gospodăriile anticipează noi scumpiri, taxe mai mari sau o creștere mai lentă a veniturilor, acestea pot reduce inclusiv cumpărăturile pentru care încă dispun de resurse financiare suficiente.
Cehia și Polonia arată cât de importantă este creșterea veniturilor reale
Contrastul față de celelalte economii din regiune este semnificativ. Comerțul cu amănuntul din Cehia a crescut în septembrie cu 4,1% în ritm anual, iar cel din Polonia cu 3,3%. Ambele economii beneficiază de o evoluție mai favorabilă a puterii de cumpărare și de o piață a muncii relativ stabilă.
Deosebit de interesantă este structura consumului din Polonia. Vânzările cu amănuntul, excluzând carburanții, au crescut cu 5,4%, cele de automobile și componente auto cu 13,1%, iar vânzările de mobilier și electrocasnice cu 10,7%. Gospodăriile poloneze dispun astfel de un spațiu financiar mai mare pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată, cumpărături care pot fi amânate cu ușurință în perioadele de incertitudine economică.
O evoluție similară se observă și în Ungaria. Comerțul cu amănuntul a crescut cu 4,3%, iar vânzările de produse nealimentare au avansat cu 8,7%. Consumatorii reiau treptat achizițiile pe care le-au redus în perioada inflației ridicate.
România se află, în schimb, într-o etapă în care gospodăriile continuă să resimtă în primul rând efectele scumpirilor asupra bugetelor zilnice. În timp ce în țările din regiune consumul se orientează treptat și către achizițiile amânate, consumatorii români rămân sub presiunea cheltuielilor pentru nevoile de bază.
Creșterea din Slovacia arată că o singură lună nu este suficientă
Cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul din septembrie a fost înregistrată în Slovacia, unde acestea au avansat cu 5,5%. Nici acest rezultat nu înseamnă însă automat că gospodăriile slovace au cea mai bună situație financiară din regiune.
În primele nouă luni ale anului, comerțul cu amănuntul din Slovacia a crescut cu numai 1,1%. Accelerarea din septembrie reprezintă astfel mai degrabă o îmbunătățire semnificativă după o perioadă mai slabă decât o dovadă clară a unei redresări stabile.
La fel ca România, Slovacia se confruntă cu efectele consolidării fiscale. Deși rezultatele celor două economii sunt diferite, evoluția lor viitoare va depinde în mare măsură de capacitatea creșterii veniturilor reale de a compensa povara fiscală mai ridicată și celelalte costuri suportate de gospodării.
Comerțul cu amănuntul din România are nevoie de mai mult decât de încetinirea inflației
Vânzările cu amănuntul în septembrie 2026 – variație anuală:
- Slovacia: +5,5%
- Ungaria: +4,3%
- Cehia: +4,1%
- Polonia: +3,3%
- România: −2,6%
Perspectivele comerțului cu amănuntul din România rămân incerte. Simpla încetinire a inflației ar putea să nu fie suficientă pentru o relansare rapidă a consumului. Esențial va fi ca salariile reale să revină pe creștere și ca așteptările gospodăriilor privind veniturile viitoare să se stabilizeze.
Un rol important îl va avea și politica bugetară. Dacă procesul de consolidare fiscală va continua în paralel cu o inflație ridicată, cererea internă ar putea rămâne slabă și în lunile următoare.
România se confruntă astfel cu o provocare complexă. Trebuie să își stabilizeze finanțele publice, să restabilească puterea de cumpărare a populației și, în același timp, să creeze condițiile necesare pentru revenirea încrederii consumatorilor.
Datele din septembrie arată că, în timp ce majoritatea gospodăriilor din Europa Centrală își pot permite treptat să cheltuiască mai mult, consumatorii români continuă să caute modalități de a economisi. Iar până când veniturile lor reale nu vor începe să se îmbunătățească, o redresare semnificativă a comerțului cu amănuntul va fi dificilă.
Întrebări frecvente (FAQ) – Comerțul cu amănuntul din România și Europa Centrală
1. Cu cât au scăzut vânzările cu amănuntul din România în septembrie 2026?
Vânzările cu amănuntul din România au scăzut cu 2,6% în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. România a înregistrat astfel cel mai slab rezultat dintre cele cinci economii analizate din Europa Centrală și de Est. În primele nouă luni ale anului, volumul real al vânzărilor cu amănuntul, ajustat sezonier și în funcție de numărul zilelor lucrătoare, s-a redus cu 4,9%.
2. De ce continuă să scadă vânzările cu amănuntul din România?
Principalele cauze sunt inflația ridicată, scăderea salariilor reale și efectele consolidării fiscale. Gospodăriile au o putere de cumpărare mai redusă și își limitează cheltuielile nu doar pentru produsele nealimentare, ci și pentru alimente și carburanți.
3. Cum influențează inflația consumul gospodăriilor din România?
Inflația reduce puterea de cumpărare a veniturilor. Dacă prețurile cresc mai rapid decât salariile, gospodăriile își pot permite să cumpere mai puține bunuri și servicii. În România, salariul mediu net real a scăzut în august 2026, în ritm anual, pentru a paisprezecea lună consecutivă, ceea ce reprezintă un obstacol important în calea creșterii consumului.
4. Cum evoluează comerțul cu amănuntul din România comparativ cu celelalte țări din regiune?
În timp ce vânzările cu amănuntul din România au scăzut cu 2,6% în septembrie, acestea au crescut cu 5,5% în Slovacia, cu 4,3% în Ungaria, cu 4,1% în Cehia și cu 3,3% în Polonia. România este astfel singura dintre cele cinci țări analizate care a înregistrat o scădere anuală.
5. Când ar putea reveni comerțul cu amănuntul din România pe creștere?
Redresarea va depinde în principal de încetinirea inflației, reluarea creșterii salariilor reale și stabilizarea încrederii consumatorilor. Un rol important îl va avea și evoluția procesului de consolidare fiscală. Dacă puterea de cumpărare a gospodăriilor nu începe să se îmbunătățească, comerțul cu amănuntul ar putea rămâne sub presiune și în lunile următoare.
