Ce sunt valutele și când se folosește acest termen?
Valutele reprezintă monedele străine cu care un client lucrează la schimbul de bani, la plățile internaționale sau în cadrul călătoriilor. Poate fi vorba, de exemplu, despre euro, dolari americani, lire sterline, coroane cehe sau orice altă monedă diferită de cea locală.
În practică, valutele sunt utilizate cel mai frecvent la schimbul de bani, la plățile către străinătate, la încasările în monedă străină sau în cadrul deplasărilor de afaceri. Dacă o companie românească trebuie să plătească o factură în euro, deși majoritatea veniturilor sale sunt în RON, aceasta trebuie să gestioneze nu doar plata în sine, ci și cursul EUR/RON.
Cum funcționează schimbul valutar în practică?
La schimbul unei monede străine, elementul decisiv este cursul de schimb. Acesta stabilește câți bani dintr-o monedă trebuie plătiți pentru o altă monedă. De exemplu, cursul EUR/RON arată câți lei românești costă un euro.
Este important să se facă distincția între situația în care clientul cumpără moneda și cea în care o vinde. Cotația de schimb se citește, de regulă, din perspectiva băncii, a casei de schimb valutar sau a furnizorului de servicii.
Dacă un client are nevoie de euro, furnizorul îi vinde moneda străină. Se aplică, așadar, cursul de vânzare.
Dacă un client predă euro și dorește să primească în schimb lei românești, furnizorul cumpără de la acesta moneda străină. În acest caz se aplică cursul de cumpărare.
Tocmai aici apare adesea o neînțelegere. Clientul urmărește propria operațiune, însă cursul este afișat din perspectiva instituției care cumpără sau vinde moneda.
De ce sunt importante valutele pentru companii?
Monedele străine intervin în costurile, veniturile și fluxul de numerar (cash flow) al companiilor. În comerțul internațional, o companie se poate afla în situația de a factura într-o monedă, de a plăti în alta și de a înregistra contabil în moneda locală.
Valutele sunt importante în special pentru:
plățile internaționale,
achitarea facturilor în monedă străină,
plățile primite de la parteneri din străinătate,
deplasările de afaceri,
avansurile în numerar pentru angajați,
conversiile valutare,
compararea cursurilor și a comisioanelor,
gestionarea riscului valutar.
La sume mai mari, chiar și o diferență mică de curs poate influența costul sau venitul final. De aceea, nu este suficientă urmărirea doar a sumei înscrise pe factură. Sunt importante și cursul de schimb, comisionul, data plății, precum și modul în care este achiziționată sau vândută moneda.
Care este diferența dintre moneda în numerar și cea fără numerar?
Moneda străină poate exista atât sub formă de numerar, cât și sub formă fără numerar (scripturală). La călătorii sau la schimbul de bancnote este vorba despre numerar. La o plată din cont, o încasare primită sau o conversie între conturi în valută este vorba despre o operațiune fără numerar.
Această diferență este relevantă în practică. Schimbul în numerar poate avea un curs diferit față de conversia fără numerar. Motivele țin de costurile de manipulare a bancnotelor, de disponibilitatea unei anumite monede, de securitate, logistică sau de comisioanele percepute pentru serviciul de schimb valutar.
La volume mai mari, companiile lucrează mai frecvent cu operațiuni valutare fără numerar. Acestea sunt mai practice, mai ușor de urmărit în contabilitate și mai potrivite pentru plățile internaționale recurente.
Ce trebuie urmărit atunci când se lucrează cu valute?
La schimbul sau plata într-o monedă străină, nu contează doar cursul afișat în cotația de schimb. Suma finală poate fi influențată și de alte condiții.
Este important să fie urmărite în special:
cursul de cumpărare și cursul de vânzare,
diferența dintre aceste cursuri,
comisionul pentru schimb sau plată,
disponibilitatea monedei respective,
durata de procesare a tranzacției,
cursul utilizat la conversia în moneda locală,
posibilitatea de a stabili cursul în avans.
La plățile recurente în monedă străină, poate fi util să se urmărească cursul în mod continuu. Dacă moneda evoluează nefavorabil, aceeași factură poate reprezenta, după conversia în RON, un cost mai ridicat. La sume mai mari, este așadar recomandabil să se ia în calcul și acoperirea riscului valutar, de exemplu printr-un forward.
Exemplu
O companie românească trebuie să achite unui furnizor din străinătate o factură în valoare de 20.000 EUR. Majoritatea veniturilor sale sunt însă încasate în lei românești, motiv pentru care compania trebuie să achiziționeze euro înainte de efectuarea plății.
Dacă cursul EUR/RON este 4,95, pentru achiziționarea a 20.000 EUR este necesară suma de aproximativ 99.000 RON. Dacă cursul urcă la 5,05, aceeași plată ajunge la aproximativ 101.000 RON.
Diferența este de 2.000 RON, deși suma facturată în euro nu s-a modificat.
În cazul unei plăți unice, această variație poate fi acceptabilă. La plăți recurente sau la volume mai mari, cursul de schimb influențează însă mai semnificativ costurile, marja și planificarea fluxului de numerar. De aceea, atunci când se lucrează cu monede străine, merită urmărite nu doar cursul, ci și comisioanele, scadența facturii și posibilitățile unei conversii valutare mai avantajoase.
